Expert: Iurie Rija

Piața îngrășămintelor minerale este extrem de sensibilă la inflația mondială și reacționează la tendințele globale. În 2023, scăderea prețurilor la îngrășămintele minerale a condus la o creștere a importurilor în Republica Moldova. Astfel, cantitatea importată a principalilor tipuri de fertilizanți (NPK, selitră, uree, ammofos/sulfoamofos, nitrat de amoniu, amestec de uree și nitrat de amoniu) a crescut cu 60% în 2023, ajungând la 254,2 mii de tone, față de 159 mii de tone în 2022, conform analizei realizate de expertul Iurie Rija.

În ciuda creșterii evidente a importurilor de îngrășăminte și a scăderii constante a prețurilor de import în 2023, acestea nu satisfac necesarul cantitativ pe care țara ar trebui să-l utilizeze, în conformitate cu normele fișelor tehnice. Respectarea acestor norme de aplicare a îngrășămintelor ar conduce la obținerea unor recolte mai mari.

„Necesitatea de piață a îngrășămintelor minerale pentru 2023 a fost estimată la 478 de mii de tone, dar fermierii s-au descurcat cu 53% din cantitatea necesară (254 mii tone). În anii precedenți, cota respectivă era și mai constrânsă. Spre exemplu, în anul 2022 au fost importate în Moldova 159 mii de tone de îngrășăminte minerale, ce reprezintă doar 33% din necesar”, susține expertul.

Fermierii sunt adesea tentați să reducă cantitatea de fertilizanți aplicată pentru a economisi, având în vedere costurile ridicate ale acestora, alături de costurile asociate pesticidelor. Însă, reducerea aplicării fertilizanților duce la scăderea recoltei pe hectar, iar renunțarea totală poate conduce la o diminuare semnificativă a recoltelor, în unele cazuri cu 30-50%.

Utilizarea îngrășămintelor rămâne a fi o opțiune mai profitabilă pe termen lung, deoarece costurile inițiale mari sunt contrabalansate de creșterea rentabilității a culturilor agricole.

„În ciuda unor circumstanțe excepționale, cum ar fi reducerea fără precedent a prețurilor de comercializare, reducerea cantităților de îngrășăminte aplicate poate părea o opțiune temporară, însă este esențial de înțeles că plantele au nevoie de nutrienți adecvați pentru a se dezvolta în mod optim. Reducerea aplicării îngrășămintelor poate avea consecințe negative pe termen lung, cu impact asupra productivității și sustenabilității culturilor, pierderi semnificative în producție, chiar dacă unele diferențe pot fi inițial greu de observat, în special în solurile fertile. Prin urmare, este important să se evalueze cu atenție nevoile specifice ale culturilor și solurilor și să se ia decizii informate în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor, pentru a asigura o gestionare eficientă și sustenabilă a resurselor agricole”, a concluzionat Iurie Rija.